Educație prin patrimoniu

Jocul „Colecționarii de Artă” – Sugestii Activități

 

 

Am menționat deja în câteva rânduri faptul că jocul „Colecționarii de Artă” poate fi privit (și) ca o invitație la muzeu. Celor care simt să abordeze însă conținutul jocului într-un mod mult mai practic, le propun câteva tipuri de activități ce pot fi concepute folosind, în principal, cardurile celui de-al doilea set.

 

 

  * Scriere Creativă

  1. Observați cu atenție lucrarea „Popas la Han”–Theodor Aman (setul II). Notați informații relevante cu privire la locul în care se desfășoară acțiunea, personajele redate, anotimp, atmosferă etc. (activitate comună).
  2. Împărțiți-vă în două grupe. Prima grupă își va imagina ce anume s-a întâmplat înainte de momentul redat în opera de artă (respectiv sosirea la han) și va scrie o poveste în care să folosească informațiile/impresiile deja notate. Cea de-a doua va relata în scris ce consideră că s-a întâmplat după mometul surprins în lucrare. Poveștile vor fi citite și dramatizate.

  * Artă și Muzică

  1. Folosiți oricare dintre cele 25 carduri-tablou pentru această activitate și invitați-i pe participanți să observe lucrarea respectivă timp de 5-10 minute. Selectați trei piese muzicale diferite (notate M1/ M2/ M3), care să fie în concordanță cu opera de artă pe care ați prezentat-o. Audiție.
  2. Cereți participanților să asocieze opera de artă cu una dintre piesele muzicale pe care le-au ascultat și să își argumenteze alegerea. Discuții libere despre compozitori, genuri muzicale, mesajul compozițiilor muzicale selectate, evenimentele/ persoanele ce le-au inspirat etc.).

* Natură Statică – „Vas cu Flori”

  1. Observați lucrările: „Flori de Măr” (Nicolae Grigorescu), „Albăstrele” (Ștefan Luchian) și „Vase cu maci” (Tonitza) – setul II. Cu ce simboluri sunt asociate, de regulă, aceste flori? Ce fel de culori predomină în fiecare lucrare? Există asemănări în modul în care sunt redate florile și fundalul? Dar deosebiri? Ce element(e) ați putea adăuga fiecărei lucrări pentru a da o notă de dinamism?
  2. Realizați o natură statică al cărei element central să fie un vas cu flori. Puteți adăuga orice alt element doriți: cărți (nelipsite din multe naturi statice semnate Gheorge Petrașcu), fructe sau un obiect care vă place în mod particular. Dați lucrării un nume sugestiv.

* Sunt Critic de Artă!

  1. Criticul de artă (unul dintre participanți) propune o temă ( libertate, renaștere, încredere, tristețe etc) și o comunică artiștilor (ceilalți participanți). Cei din urmă vor explora galeria de artă (cele 25 carduri-tablou) și vor alege o lucrare care să reflecte cel mai bine tema. Mai apoi, fiecare artist va argumenta propria alegere, iar cel al cărui discurs este apreciat ca fiind cel mai persuasiv, va deveni noul critic de artă.

*Filă de Jurnal

  1. Studiați cu atenție lucrarea „Interior de atelier” (Gheorghe Petrașcu) – setul II.  Închideți ochii. Cu ce stări /sunete /mirosuri /materiale puteți asocia imaginea observată? Ce elemente v-au atras atenția cel mai mult?
  2. Notați impresiile de la punctul 1 si folosiți-le pentru a scrie o filă de jurnal cu titlul: „O zi din viața unui pictor”, în care să vă imaginați o întâlnire cu artistul Gheorghe Petrașcu în atelierul său.

* Colaj – „Universul satului românesc”

  1. Priviți cu atenție lucrările „Hora” (Theodor Aman), „Păstorița” (Ștefan Luchian) și „La seceriș” (Arthur G. Verona) – setul II.
  2. Observați detalii cu privire la culori, tușe, forme și comparați: modul în care este reprezentat peisajul /modul în care sunt redate chipurile. Există asemănări între cele trei lucrări? Dar deosebiri? Ce tipuri de activități sunt surprinse în aceste lucrări? Ce puteți spune despre vestimentația personajelor?
  3. Realizați un colaj cu tema „Universul satului românesc” în care să includeți elemente cât mai sugestive ce țin de tradițiile, valorile sau simbolurile specifice anumitor zone rurale. Pot fi folosite, de asemenea, fragmente din opere literare (în proză sau în versuri) în care este evocat satul românesc.

 

 

Educație prin Patrimoniu – „Colecționarii de Artă”

 

Jocul educativ „Colecționarii de Artă” (conceput cu intenția de a stimula generațiile tinere să manifeste interes față de cunoașterea și aprecierea patrimoniului cultural național) conține două seturi de carduri:

Setul I – 50 de carduri cu întrebări (și răspunsuri) din domeniul picturii;

Setul II – 25 carduri-tablou, reprezentând imagini ale unor lucrări semnate Th. Aman, N. Grigorescu, Luchian, Andreescu, Gh. Petrașcu, Arthur G.Verona, N. Dărăscu, Vermont, N. Tonitza etc.

La nivel de obiective principale, jocul urmărește să:

– faciliteze apropierea elevilor/ tinerilor de marii pictori români (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și început de secol XX, dar și din perioada interbelică);

– conducă la familiarizarea participanțior cu anumite aspecte legate de pictură;

– genereze o oarecare ușurință în recunoașterea unor opere de artă românești sau în identificarea unor elemente comune ce se regăsesc în anumite lucrări.

Aceste obiective sunt susținute de cele trei variante de joc:

I.  Colecția mea de artă!

II. Găsește elementul comun!

III. Recunoști artistul sau opera?

Dincolo de faptul că poate fi privit și ca o invitație la muzeu, jocul se dovedește util în conturarea unor activități de tip formal / nonformal, ce încurajează dezvoltarea gândirii critice, a inteligenței lingvistice sau a simțului estetic.

Exemple de activități (acestea se regăsesc în fișa de reguli a jocului):

*Colaj – „Universul satului românesc”

 Priviți cu atenție lucrările „Hora” (Theodor Aman), „Păstorița” (Ștefan Luchian) și „La seceriș” (Arthur G. Verona) – setul II.

  1. Observați detalii cu privire la culori, tușe, forme și comparați: modul în care este reprezentat peisajul /modul în care sunt redate chipurile. Există asemănări între cele trei lucrări? Dar deosebiri? Ce tipuri de activități sunt surprinse în aceste lucrări? Ce puteți spune despre vestimentația personajelor?
  2. Realizați un colaj cu tema „Universul satului românesc” în care să includeți elemente cât mai sugestive ce țin de tradițiile, valorile sau simbolurile specifice anumitor zone rurale. Pot fi folosite, de asemenea, fragmente din opere literare (în proză sau în versuri) în care este evocat satul românesc.

 

*Filă de Jurnal

Studiați cu atenție lucrarea „Interior de atelier” (Gheorghe Petrașcu) – setul II.        

  1. Închideți ochii. Cu ce stări /sunete /mirosuri /materiale puteți asocia imaginea observată? Ce elemente v-au atras atenția cel mai mult?
  2. Notați impresiile de la punctul 1 si folosiți-le pentru a scrie o filă de jurnal cu titlul: „O zi din viața unui pictor”, în care să vă imaginați o întâlnire cu artistul Gheorghe Petrașcu în atelierul său.

 

*Natură Statică – „Vas cu Flori”

  1. Observați lucrările: „Flori de Măr” (Nicolae Grigorescu), „Albăstrele” (Ștefan Luchian) și „Vase cu maci” (Tonitza) – setul III. Cu ce simboluri sunt asociate, de regulă, aceste flori? Ce fel de culori predomină în fiecare lucrare? Există asemănări în modul în care sunt redate florile și fundalul? Dar deosebiri?Ce element(e) ați putea adăuga fiecărei lucrări pentru a da o notă de dinamism?
  2. Realizați o natură statică al cărei element central să fie un vas cu flori. Puteți adăuga orice alt element doriți: cărți (nelipsite din multe naturi statice semnate Gheorge Petrașcu), fructe sau un obiect care vă place în mod particular. Dați lucrării un nume sugestiv.