Shop

Educație prin Patrimoniu – „Colecționarii de Artă”

Arte precum literatura, muzica sau pictura și-au făcut simțită prezența, din vremuri imemoriale, în spațiul spiritualității românești. Efortul neîncetat al poporului nostru de a transforma inspirația creatoare în opere de certă valoare, nu a rămas nerăsplătit, dovadă în acest sens fiind vastitatea patrimoniului cultural național, apărut ca expresie a conștiinței neamului românesc, în toate etapele sale evolutive.

În natura lor lăuntrică, aceste arte nu sunt separate, deși uneori pot fi percepute în acest mod – poemele eminesciene, cele ale lui Coșbuc sau pastelurile lui Alecsandri au, fără îndoială, înfățișarea unor tablouri desăvârșite, la fel cum lucrările lui Grigorescu, Luchian sau Andreescu poartă în ele lumi poetice și muzicale ce stau sub semnul misterului absolut.

De-a lungul timpului, marii creatori români preocupați de latura artistiscă a existenței, au reușit să zămislească (aducând laolaltă har, slove, simțăminte, sunete și culori), universuri interioare și exterioare profund autentice, puternic impregnate de esența identității românești. Astfel, celui deschis spre contemplare, spre receptarea artei în general (și a sensului cathartic al acesteia în particular), îi sunt relevate, prin intermediul unor opere fundamentale, dimensiunile tainice, străvechi ale unui popor dependent, în cel mai sincer mod cu putință, de actul creației pure.

Pornind de la premisa că interesul natural pe care îl manifestăm față de cunoașterea și păstrarea patrimoniului cultural național poate căpăta noi semnificații (printre care și aceea de a aduce în atenția generațiilor mai tinere această moștenire culturală), am conceput un material educativ sub forma unui joc de artă -„Colecționarii de Artă”.

Ca structură, acesta conține două seturi de carduri:

Setul I – 50 de carduri cu întrebări (și răspunsuri) din domeniul picturii;

Setul II – 25 carduri-tablou, reprezentând imagini ale unor lucrări semnate Th. Aman, N. Grigorescu, Luchian, Andreescu, Gh. Petrașcu, Arthur G.Verona, N. Dărăscu, Vermont, N. Tonitza etc.

La nivel de obiective principale, jocul urmărește să:

– faciliteze apropierea elevilor/ tinerilor de marii pictori români (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și început de secol XX, dar și din perioada interbelică);

– conducă la familiarizarea participanțior cu anumite aspecte legate de pictură;

– genereze o oarecare ușurință în recunoașterea unor opere de artă românești sau în identificarea unor elemente comune ce se regăsesc în anumite lucrări.

Aceste obiective sunt susținute de cele trei variante de joc:

  1. Colecția mea de artă!
  2. Găsește elementul comun!
  3. Recunoști artistul sau opera?

Dincolo de faptul că poate fi privit și ca o invitație la muzeu, jocul se dovedește util în conturarea unor activități de tip formal / nonformal, ce încurajează dezvoltarea gândirii critice, a inteligenței lingvistice sau a simțului estetic.

Exemple de activități (acestea se regăsesc în fișa de reguli a jocului):

*Colaj – „Universul satului românesc”

Priviți cu atenție lucrările „Hora” (Theodor Aman), „Păstorița” (Ștefan Luchian) și „La seceriș” (Arthur G. Verona) – setul II.

Observați detalii cu privire la culori, tușe, forme și comparați: modul în care este reprezentat peisajul /modul în care sunt redate chipurile. Există asemănări între cele trei lucrări? Dar deosebiri? Ce tipuri de activități sunt surprinse în aceste lucrări? Ce puteți spune despre vestimentația personajelor?

Realizați un colaj cu tema „Universul satului românesc” în care să includeți elemente cât mai sugestive ce țin de tradițiile, valorile sau simbolurile specifice anumitor zone rurale. Pot fi folosite, de asemenea, fragmente din opere literare (în proză sau în versuri) în care este evocat satul românesc.

*Filă de Jurnal

Studiați cu atenție lucrarea „Interior de atelier” (Gheorghe Petrașcu) – setul II.

Închideți ochii. Cu ce stări /sunete /mirosuri /materiale puteți asocia imaginea observată? Ce elemente v-au atras atenția cel mai mult?

Notați impresiile de la punctul 1 si folosiți-le pentru a scrie o filă de jurnal cu titlul: „O zi din viața unui pictor”, în care să vă imaginați o întâlnire cu artistul Gheorghe Petrașcu în atelierul său.

*Natură Statică – „Vas cu Flori”

Observați lucrările: „Flori de Măr” (Nicolae Grigorescu), „Albăstrele” (Ștefan Luchian) și „Vase cu maci” (Tonitza) – setul III. Cu ce simboluri sunt asociate, de regulă, aceste flori? Ce fel de culori predomină în fiecare lucrare? Există asemănări în modul în care sunt redate florile și fundalul? Dar deosebiri? Ce element(e) ați putea adăuga fiecărei lucrări pentru a da o notă de dinamism?

Realizați o natură statică al cărei element central să fie un vas cu flori. Puteți adăuga orice alt element doriți: cărți (nelipsite din multe naturi statice semnate Gheorge Petrașcu), fructe sau un obiect care vă place în mod particular. Dați lucrării un nume sugestiv.

 

2018-12-08T08:07:30+00:0019 septembrie, 2018|Activități Artă, Artă, Blog, Joc Educativ|
error: Content is protected!